DÉCOUVREZ LA LÉGENDE DU MOIS DE MAI EN FRANÇAIS ET EN REO TAHITI.
Un beau jour, Maui, fils du Soleil, se mit en colère contre son père car il trouvait que ce dernier avançait trop vite. Sa mère était contrainte de manger une nourriture mal cuite et le travail de son frère ne pouvait jamais aboutir tant les jours étaient brefs.
Maui se décida alors à capturer le Soleil pour lui faire entendre raison.
Tressant ensemble des fibres de cocotier ainsi que diverses écorces préalablement trempées dans la mer, il confectionna un robuste nœud coulant. Il y ajouta une mèche de cheveux de sa sœur Hina puis courut se dissimuler dans une caverne.
Les premiers rayons commençaient à poindre à l’horizon quand Maui sortit d’un bond de sa caverne et s’élança sur le récif. Avant que le Soleil ne puisse réagir, il lança son nœud qui s’enroula autour du cou de l’astre.
Sans perdre une minute, Maui rejoignit la terre ferme et arrima la corde à un énorme rocher.
Le soleil se débattit en vain, tirant de toutes ses forces sur les liens, jusqu’à ce que Maui ne se décide à entamer les pourparlers.
Ignorant les craintes de sa mère qui avait peur qu’il ne se brûle, Maui bondit et se percha directement sur le Soleil.
« Cesse maintenant ! C’est moi Maui ! Tu périras bientôt de mes mains. »
À ces mots, le Soleil redoubla d’efforts pour s’extirper du nœud dans lequel il était empêtré. Tous les fils se rompirent, à l’exception de la mèche de cheveux de Hina.
« Laisse-moi partir » implora le Soleil, désespéré. Voyant que ses supplications n’attendrissaient aucunement son fils, le Soleil décida d’emprunter la voie de la raison.
— Si je meurs, souligna-t-il, tu ne pourras plus trouver de nourriture. Il n’y aura plus de lumière pour construire les marae et le monde sera plongé dans l’obscurité. Mais si tu consens à me rendre ma liberté, je te promets de faire tout ce qui est en mon pouvoir pour que ton travail prospère.
— Tu ne me tromperas pas ? s’assura Maui.
— Je ne te tromperai pas, lui répondit sincèrement le Soleil, mais défais cette corde qui me laboure le cou.
Alors, Maui tendit le bras et dénoua la mèche de cheveux de Hina.
Enfin libre, le Soleil s’éloigna doucement et jamais, de mémoire d’homme, il ne reprit sa course précipitée dans le ciel.
HINA NĀNATI I TE RĀ
I te hō’ē mahana, ‘ua ‘āinaina ‘o Maui, te tamaiti a Rā, i tōna metua tāne, i tōna mana'ora’a ē, e mea vitiviti roa te tere o te mahana i ni’a i te ra’i. ‘E ‘oia mau, e ‘amu noa na tōna metua vahine i te mā’a ‘ama ‘ore, ‘e ‘aita ho’i te ‘ohipa a tōna taea'e e oti nō te potopoto o te mahana.
‘Ōpua ihora ‘o Maui e tāpe’a i te mahana ‘ia feruri ‘oia i teie mau fifi.
Firi ihora ‘oia i te taura nape tei fatu-ato’a-hia e te tahi atu huru taura nō roto mai i te mau pa’a rā’au ‘ē atu, ‘o tei tāpuruhia i roto i te miti, ‘e ‘ua ha’avarohia. ‘Ua rave ato’a mai ‘oia i te hō’ē tupua o tōna tuahine ra ’o Hina, ‘e horo atura oia e tāpuni i roto i te hō’ē ana.
‘A āputa mai ai te hihi mātāmua o te rā i te paera’i, horo mai nei ‘o Maui i rāpae i tōna ana ‘e ‘ua tāpapa atu i te to’a pirifenua. Hou te mahana a haro’aroa ai i te mea e tupu ra, māarei a’enei ‘oia i te ‘arapo’a o teie ti’arama. Hōhoro atura ‘o Maui i ni’a i te papa o te fenua ‘e ‘ua tā’amu atu i te te taura firi i ni’a i te hō’ē ‘ōfa’i iti rahi mau.
Hūhuti noa atura te mahana i te taura ma tōna pūai ato’a ra ē tae roa atu i te taime i fa’aoti ai ‘o Maui, ‘ua tae i te taime nō te ‘āparaura’a.
‘Aita roa atu ho’i ‘o Maui i tau’a noa a’e i te fa’aarara’a a tōna metua vahine, tei mata’u ē, ‘o te pa’apa’a roa ho’i ‘oia, ‘e ‘ua ‘ou’a atu i ni’a i te mahana. Nā’o ihora ‘oia :
« ‘A fa’aea ra i teienei ! ‘O vau ‘o Maui ! E pohe ‘oe i tō’u nei rima. »
I taua mau parau ra, tāta’ipiti atura tō te mahana tūtavara’a nō te fa’aora iāna i taua ha’avaro ra teie ha’atāfifi iāna. Te mea i tupu mai ‘oia h’oi mūtumtu noa ihoa te taura firi, maoti ra tō Hina tupua.
Pehapeha ihora te mahana ma te tapineva : « ‘A tu’u iā’u ‘ia haere na ». Nō te mea ho’i ē, ‘aita tāna tamaiti i fati i teie mau pehapeha, fa’ari’i a’era te mahana e ho’i mai i ni’a i te ferurira’a ‘āfaro.
Parau atura ‘oia : « ‘Ia pohe au, e’ita e noa’a fa’ahou tā ‘oe mā’a. ‘Aore ho’i e mori nō te tūrama ia ‘oe. ‘Aore e mori nō te ahu i te marae ‘e, e vai noa mai te ao i roto i te pouri. ‘Ia ‘ōnihi rā ‘oe iā’u, tē fafau nei au ē, e rave au i te mau rāve’a ato’a i roto i tō’u nei rima nō te turu ‘ia manuia tā ‘oe ‘ohipa.
Nā’o ihora ‘o Mauia : « ‘Aita ‘oe e ha’avare mai ra ? »
Pāhono mai nei ‘oia « ‘Aita vau e ha’avere atu ia ‘oe ! A tātara i teie ha’avaro e ‘ū’ūmi nei i tō’u ‘arapo’a ! »
Toro ihora ‘o Maui i tōna rima ‘e tāhemo a’era i te tupua ‘o Hina.
Māhara roa a’era te mahana ‘e hāhaere marū noa atura i te ātea. E mai reira, ‘aita roa atu te ta’ata i ‘ite fa’ahou i te mahana i te hōhorora’a i ni’a i te ra’i.
En poursuivant votre navigation sur ce site, vous acceptez que la Banque SOCREDO utilise des cookies pour analyser le fonctionnement et l'efficacité du site et vous proposer des publicités adaptées à vos centres d'intérêt.